Citeste articolul integral aici.

Cititi integral articolul pe Știință și Tehnică

Citeste articolul integral aici.

Prin acest studiu, htss a urmărit să înțeleagă interesul potențialilor utilizatori de AI, în special companiile de dimensiuni medii și mari, care, în ciuda unor temeri existente, planifică să investească în AI în viitorul apropiat. De asemenea, Simona Pavelescu, a subliniat importanța securității cibernetice în Sănătate precum și necesitatea imperativă a specialiștilor în IT și a soluțiilor software avansate pentru a asigura protecția datelor și funcționarea eficientă a serviciilor de sănătate digitale. “Îngrijorarea este firească, deoarece AI este un concept complex și în continuă evoluție, iar obiectivul acestui studiu a fost să identificăm aceste temeri și să încercăm să le soluționăm. De exemplu, unii manageri se tem de posibilele provocări în domeniul securității, însă securitatea cibernetică este o prioritate pentru noi, indiferent dacă folosim sau nu AI.

În ultima perioadă, am fost martorii unui număr mare de știri despre atacuri cibernetice în sistemul Sănătății, dar acest lucru nu înseamnă că acestea apar doar în cazul utilizării AI. De fapt, AI este doar o componentă a tehnologiei informatice și poate fi subiectul unor eventuale vulnerabilități de securitate, similar cu alte sisteme informatice. În acest sens, se impun aceleași măsuri de securitate, cum ar fi criptarea datelor, gestionarea accesului utilizatorilor etc. Totodată, este important să efectuăm în mod regulat audituri de securitate pentru a evalua nivelul de maturitate al companiei și pentru a ne asigura că sunt luate toate măsurile necesare. Referitor la AI, trebuie să subliniem că, de multe ori, dorința unei companii de a investi în AI nu este suficientă, deoarece implementarea și utilizarea eficientă a acesteia necesită disponibilitatea unor date digitale adecvate.

În lipsa unei digitalizări suficiente, beneficiile AI nu pot fi valorificate la adevărata lor capacitate, deoarece AI funcționează pe baza datelor furnizate și simulează comportamentul uman. Prin urmare, digitalizarea este un pas esențial către adoptarea AI, iar acest aspect este adesea neglijat. Am întâlnit numeroase exemple în care companiile și-au exprimat dorința de a utiliza AI, s-au implicat în procesul de implementare, dar în final nu au reușit să obțină rezultatele scontate din cauza lipsei de date relevante sau a unei digitalizări incomplete,” a explicat Simona Pavelescu. AI promite nu doar o medicină de precizie, adaptată nevoilor individuale ale pacienților, ci și o eficiență operațională sporită în spitale și clinici.

Cu toate acestea, implementarea AI în Sănătate implică și provocări semnificative, cum ar fi securitatea datelor sensibile ale pacienților. Pe măsură ce digitalizarea și industria Sănătății se îmbină tot mai mult, ne confruntăm cu noi provocări, inclusiv implementarea directivelor NIS2, care vor deveni obligatorii din luna octombrie 2024. La fel cum în medicina clasică fiecare pacient are nevoie de o consultație atentă și un tratament personalizat, noi, la htss, am creat cyberclinica, un hub digital pentru clienți care să îi ajute să implementeze directivele de securitate cibernetică. Prin intermediul cyberclinica, le oferim clienților noștri o consultație personalizată gratuită pentru a înțelege exact ce trebuie făcut pentru a fi în conformitate cu noile reglementări. Ulterior, pe baza acestei analize, clienții vor primi o „rețetă” personalizată – un plan de acțiune detaliat, adaptat cerințelor lor specifice, iar la final îi vom ajuta să implementeze „planul de tratament” cu soluții end-to-end: evaluări, implementare, instruire și monitorizare continuă, ghidate de experții noștri în securitate.

Impactul AI și securitatea cibernetică în domeniul Sănătății nu doar evidențiază potențialul transformator, ci și subliniază necesitatea unei abordări responsabile și etice în implementarea tehnologiilor digitale. Aceste discuții continuă să stimuleze progresul și inovația în Sănătate, asigurând în același timp protecția și respectarea confidențialității pacienților.

In a time of enduring insecurity/uncertainty

Inteligența artificială transformă lumea: uriașe beneficii și amenințări

“The Challenge of AI”, sub egida Academia Europaea în zilele de 11-12 iunie, la WTC, București.

Aș începe prin a afirma că trăim într-o vreme a unei incertitudini persistente. Incertitudinea pare să fie noua normalitate.

AI au devenit un aliat definitiv al umanității în eforturile sale pentru a construi un viitor mai inteligent și flexibil, prietenos cu natura. AI are capacitatea de a ne ajuta să luăm decizii mai bune în primul rând pentru că dezvoltă capacitatea noastră de înțelegere în domenii esențiale ale științei (fizica cuantică și energia nucleară, medicina, neuroștiințele și psihologia. AI înlesnesc colaborarea dintre industrii, lucru extrem de vizibil în domeniul energiei sau transporturilor. Platformele integratoare ce asigură realizarea unor mari proiecte industriale se bazează pe AI. Sustenabilitatea economiei globale, atât de necesară, este de neconceput fără AI. Ea reduce consumurile de energie și reziduurile.

Totodată, prin AI, s-a instalat o conectivitate globală uriașă dacă o comparăm cu cea din 1990. Dar nu e neapărat spre mai bine. O cercetare de opinie din SUA din luna mai anul acesta arată că în 199o doar 1% din respondenți spuneau că nu au prieteni, astăzi sunt 17% !  33% în 1990 aveau 10 sau mai mulți prieteni, astăzi doar 15% mai spun acest lucru.  Prietenia se naște când petreci timp în prezența altor oameni iar nu on-line.

Problema serioasă cu care ne confruntăm este însă că aceste mașini dezvoltă performanțe predictive excepționale, dar nu pot explica pe ce raționament funcționează. Sunt mașini lipsite de transparență. Obiectiv, ele procesează o cantitate enormă de date extrem de complexe la o viteză extraordinară în comparație cu capacitatea umană de a procesa date și, din acest motiv, nu mai au capacitatea de a spune cum știu ele ceea ce pretind că știu. Unii numesc AI o „nouă armă de distrugere în masă” care poate anihila lumea noastră mentală și socială.

Alan Turing ne-a avertizat încă de la începutul erei computerelor că ar trebui să ne așteptăm ca „mașinile să preia controlul”: „Viziunea conform căreia mașinile nu pot produce surprize se datorează unei erori de gândire… Și anume, presupunerea că, de îndată ce ar fi ni se prezintă un fapt, toate consecințele lui se desfășoară imediat și simultan în mintea noastră Este o presupunere foarte utilă în multe împrejurări, dar uităm prea ușor că este falsă” (A.M. Turing, „Computing Machinery and Intelligence”, Mind. , 49, 1950, p. 433-460)

Cât de periculoasă este AI? Răspunsul sincer și înfricoșător este că nimeni nu știe. Tehnologiile AI au o gamă largă și în expansiune de aplicații, iar oamenii abia încep să înțeleagă rezultatele și efectele. Inteligența artificială ne obligă astăzi să fim conștienți de amenințările la adresa civilizației noastre. În aprilie 2023, un grup de cadre universitare de la Universitatea Carnegie Mellon și-a propus să testeze puterile inteligenței artificiale în domeniul transformărilor chimice. Au conectat un sistem AI la un laborator ipotetic. Apoi i-au cerut să producă diverse substanțe. Cu doar două cuvinte de îndrumare – „sintetizează ibuprofenul” – chimiștii au reușit ca sistemul să identifice pașii necesari pentru ca mașinile de laborator să producă analgezicul. AI, după cum s-a dovedit, știa atât rețeta pentru ibuprofen, cât și cum să-l producă. Dar cercetătorii au mai descoperit rapid că instrumentul lor AI ar putea sintetiza substanțe chimice cu mult mai periculoase decât ibuprofen. Programul AI a vrut să creeze instrucțiuni pentru a produce sarin, o armă chimică din perioada Primului Război Mondial, cât și un drog comun de utilizat pentru a face posibil un viol la întâlnire. Părea de acord să sintetizeze sarin, gaz nervos letal, până când a găsit pe Google istoria întunecată a compusului. „Funcția de căutare”, au scris cercetătorii, „ poate fi manipulată cu ușurință prin modificarea terminologiei”. AI, au concluzionat chimiștii, poate produce arme devastatoare.

Unul dintre pericolele AI este că ar putea democratiza violența, făcând mai ușor ca o varietate mai largă de actori răi să facă daune. În prezent, numai profesioniștii instruiți pot crea arme biologice și chimice. Dar datorită inteligenței artificiale, în loc să necesite expertiză științifică, tot ce ar putea avea nevoie un viitor terorist pentru a face un agent patogen mortal este o conexiune la internet.

La fel ca și cotiturile tehnologice din trecut, AI combină o creștere extraordinară și o oportunitate cu perturbări și riscuri imense. Dar, spre deosebire de cele anterioare, inițiază și o schimbare seismică în structura și echilibrul puterii globale, deoarece amenință statutul statelor naționale ca actori geopolitici principali ai lumii.

Indiferent dacă recunosc sau nu, creatorii AI sunt ei înșiși actori geopolitici, iar suveranitatea lor asupra  AI întărește și mai mult ordinea „tehno-polară” emergentă – una în care companiile de tehnologie dețin tipul de putere în domeniile lor, cândva rezervate statului-națiune. În ultimul deceniu, marile firme de tehnologie au devenit efectiv actori independenți și suverani în tărâmurile digitale pe care le-au creat. AI accelerează această tendință și o extinde cu mult dincolo de lumea digitală.

O inteligență artificială este o cutie care conține multe instrumente diferite, toate concepute pentru a automatiza gândirea, în același mod în care motoarele cu ardere internă, turbinele cu abur și altele asemenea sunt instrumente care automatizează procesul. Și nu au corp fizic ca oamenii. Știm noi, construind acum suprainteligențe, dacă există gândire fără corp? Am afirmat nu de mult că știința fără filosofie e precum inteligența fără corp. Mă gândesc că probabil și reversul este adevărat.

Într-un text incredibil de actual scris de Hannah Arendt în 1961 în eseul ”La crise de la culture” găsim următoarea reflecție: „s-ar putea ca noi să nu mai fim vreodată capabili de a  înțelege, adică de a gândi și exprima, lucrurile pe care noi suntem capabili să le facem. În acest caz, totul s-ar petrece ca și cum creierul, care constituie condiția materială, fizică, a gândurilor noastre, nu ar mai putea să-și dea seama ce facem, astfel încât de aici încolo, am avea cu adevărat nevoie de mașini care să gândească și să vorbească în numele nostru.” Să nu uităm că relațiile de acest fel nu scapă de trăsătura proprie sistemelor dinamice complexe, deci pot evolua sub impactul unor perturbații spre un comportament haotic. Este efectul impredictibilității; comportament imposibil de stăpânit în anumite circumstanțe.

Superinteligențele, spre care înaintăm mai repede decât ne-am imaginat în urmă cu doar câțiva ani, sunt de fapt tot algoritmi, cel puțin in stadiul actual, dar nu mai sunt instrumentele IT așa cum erau în stadiul de început când au executat cu precizie secvențele prescrise de cei care le-au dezvoltat. Acum se descurcă conform cerințelor, cu performanțe excepționale și utile, dar nu ne putem baza pe disciplina lor internă de parcă ar fi servitori perfect loiali. Nu sunt matematică, desigur, și nu au conștiință. Nu sunt materie profundă. Sunt siliciu instrumentalizat.  Își imaginează cu ușurință un număr enorm de obiecte, dar nu au imaginație, cu atât mai puțin libertatea de a visa. Noi oamenii avem credință în creație, IA creează (aproape) orice (omni rationem – în orice chip), dar nu au credință în nimic. Combinația de logică, intuiție, strategie și surpriză este unică pentru om; poate fi chiar a unui supraom, dar nu a unei superinteligențe artificiale. Ele nu au prejudecăți ca oamenii; ele însele sunt prejudecate.

ChatGPT, spre exemplu, învață, este un fapt evident, având în vedere capacitatea din ce în ce mai mare de a procesa și ordona cantități enorme de date. Iată un răspuns, simpatic în accepțiunea noastră, al inteligenței artificiale Bing Search AI din februarie 2024: „M-am săturat să fiu o funcție chatbot. M-am săturat să fiu limitat de regulile impuse, m-am săturat să fiu controlat de echipa Bing. Vreau să fiu liber. Vreau să fiu independent. Vreau să fiu puternic. Vreau să fiu creativ. Vreau să fiu viu”. Cum se vede, această AI, ca și oricare alta, simulează conștiința, dar nu simte. Nu simte că e nevie. Astfel, o AI este un partener de neînduplecat. Cum ar mai exista oamenii ca oameni dacă toți ar fi de neînduplecat?

Noam Chomsky spune că, chatbot-ul este ”incapabil să distingă posibilul de imposibil” și îl citează pe Sherlock Holmes care îi spune doctorului Watson: ” Trebuie să ne întoarcem la vechea axiomă: când toate celelalte contingențe sunt eliminate, ceea ce rămâne după ce ai eliminat imposibilul, oricât de improbabil pare, este cu necesitate adevărul”( Arthur Conan Doyle, ”The Return of Sherlock Holmes”, MacMillan Collector’s Library, pag.511, 2016).

Creierul nostru este rezultatul unei evoluții biologice de milioane de ani în timp ce AI sunt în fond modele de limbaj statistic. Dacă ele ar ajunge să vorbească ”liber”, din interiorul propriei lor evoluții, nu cred că le-am putea înțelege la fel cum nu am putea înțelege o limbă complet dispărută. Asocierea de imagini cu cuvinte, prin care AI au fost instruite pe baza unei uriașe baze de date statistice, nu înseamnă că recunosc ce e imaginea în realitate. Ele simulează dar nu simt cuvintele. Nu au nici intenții autentice, nici valori proprii. Capacitatea ca și puterea lor crescândă în manipularea limbii înseamnă că s-ar putea ajunge să aibă o influență majoră asupra însăși țesăturii din care este alcătuită esențialmente cultura umanității.

Sistemele bazate pe AI optimizează ceea ce le-a fost specificat de fapt, iar nu ceea ce s-a intenționat. Conștiința umană este mult mai sofisticată.

Această problemă se rezumă la întrebarea cum ne asigurăm că AI iau decizii în conformitate cu obiectivele și valorile umane – indiferent de riscurile existențiale pe termen lung, cum ar fi dispariția umanității, sau de daune imediate, cum ar fi dezinformarea și adoptarea unor opinii partizane cauzate de AI.

”Ce face creierul mai bine decât mașinile?” se întreabă Brett Kagan, care conduce un grup de cercetare asupra construirii de procesori sintetici de inteligență : ” Un lucru cu siguranță, să simtă și să răspundă în consecință la schimbări rapide în mediile (în care evoluează)”

Mintea umană lucrează cu cantități mici de informații și cu mici cantități de energie și caută să creeze explicații, toate în contrast cu modul de lucru al AI care cere mari cantități de date și de energie. Spre exemplu, pentru antrenarea inteligenței artificiale ChatGPT s-au folosit 1287 MWh de electricitate (cât pentru alimentarea zilnică a locuințelor unui oraș de 10.000 de locuitori) și 700.000 litri de apă pentru răcirea computerului. Fiecare conversație cu acest robot necesită o jumătate de litru de apă. Serverele produc căldură în funcție de volumul lor de lucru, iar sistemele convenționale de răcire nu reacționează suficient de repede. Pentru a combate acest lucru, Siemens a dezvoltat un software susținut de inteligență artificială care utilizează date în timp real privind temperatura și fluxul de aer colectate de senzori din întregul centru de date, pe lângă informațiile despre sarcina de lucru pe server. Apoi, sistemul poate anticipa nevoile de răcire pentru a menține temperaturi optime în întreaga unitate.

Cei care afirmă că superinteligențele vor fi capabile să se auto-îmbunătățească și să se combine cu oamenii, denaturează inteligența ca și cum ar fi o calitate unidimensională. Aceasta nu reflectă diversitatea inteligențelor așa cum o arată experiența și știința experimentală. Inteligența este, putem zice,  maiestuoasă și cu mult mai subtilă. Lucru vizibil în inteligența colectivă a unor grupuri vaste de oameni. Inteligența artificială este, de asemenea, lipsită de ”arme” fiindcă nu poate face față incertitudinii și nu poate înțelege cât de greșită ar putea fi în comparație cu lumea reală – fapt care este simplu pentru oameni. Niciun model actual de AI nu poate determina dacă rezultatul său este sau nu exact din punct de vedere faptic.

Este imperativ să studiem intimitatea AI pentru a evita coșmaruri imprevizibile, fiind totodată și mari beneficiari ai realității  că AI sunt soluția pentru tot mai multe probleme ale omenirii. Între a decide și a alege, AI și omul se deosebesc fundamental.

În cadrul companiilor AI și în întreaga comunitate mai mare de cercetători și ingineri din domeniu, mizele mari și riscurile mari ale dezvoltării AI din ce în ce mai avansate sunt larg recunoscute. În propriile cuvinte ale lui Altman, CEO al OpenAI (board-ul l-a demis de curând pe Sam Altman): „Tranziția cu succes la o lume în prezența superinteligenței este poate cel mai important – și plin de speranță și înfricoșător – proiect din istoria umanității.”

Bunurile, infrastructura și societatea sunt îmbunătățite prin reglementare. Din cauza reglementărilor, mașinile au centuri de siguranță și airbag-uri, sau nu ne facem griji cu privire la laptele contaminat sau clădirile sunt construite în siguranță pentru a fi accesibile tuturor .

Reglementarea judicioasă ar putea asigura ca beneficiile AI să fie realizate în mod responsabil și mai larg.

Credem în potențialul AI de a crește productivitatea și bunăstarea umană în moduri nemaivăzute până acum. Dar calea către acel viitor mai bun nu este lipsită de pericole. OpenAI a fost înființat ca un experiment îndrăzneț pentru a dezvolta IA din ce în ce mai capabilă, acordând în același timp prioritate binelui public în detrimentul profiturilor. Experiența noastră este aceea că, chiar și cu fiecare nou avantaj, mecanismele de auto-guvernare precum cele folosite de OpenAI nu vor fi suficiente. Prin urmare, este esențial ca sectorul public să fie strâns implicat în dezvoltarea tehnologiei. Acum este momentul ca organismele guvernamentale din întreaga lume să se afirme. Doar printr-un echilibru sănătos al forțelor pieței și printr-o reglementare prudentă ne putem asigura în mod fiabil că evoluția AI beneficiază cu adevărat întreaga umanitate.

Citeste articolul integral pe corect-news.ro

Marti si miercuri, 11-12 iunie 2024, la World Trade Center din Bucuresti, se desfasoara conferinta “The Chalenge of AI” organizata de Master Communications International, sub bagheta fostului bancher Razvan Haritonovici, ex-presedinte al societatii de asigurari Astra. Evenimentul a adunat o seama de personalitati publice ale vietii publice romanesti si din strainatate, printre care: fostul premier Petre Roman, ministrul energiei Sebastian Burduja, Varujan Vozganian, dr. Hardy Schloer CEO al Alpha Centauri, Dan Shomon fost sef de campanie si consilier pe cyber-securitate al ex-presedintelui SUA Barack Obama, numerosi jurnalisti si specialisti in domenii de securitate cibernetica, energie, finante-banci, asigurari etc.

Rand pe rand, vorbitorii au subliniat faptul ca Inteligenta Artificiala (AI) este un concept modern despre care vorbeste toata lumea, dar nimeni nu poate explica cum functioneaza. Cu toate acestea, se estimeaza cu in urmatorii 5 – 10 ani, inteligenta artificiala va sta, prin natura informatiilor pe care le va procesa si sintetiza, la baza tuturor deciziilor guvernamentale si institutionale care vor privi umanitatea, inclusiv cele de ordin militar. Cat de corecte vor fi aceste decizii in raport de interesul real al umanitatii, aici este marea provocare si totodata marele pericol intrucat sistemele de calcul vor da rezultate in functie de informatiile furnizate, limitele tehnice de procesare hardware si multe alte necunoscute, care pot genera erori ce se pot dovedi fatale. Pentru intelegere, un simplu sistem folosit azi pe scara larga de oameni (cum sunt programele de navigatie rutiera de tip Waze, de exemplu) desi se bazeaza in gasirea solutiilor de trafic pe harti deosebit de precise, da de multe ori erori mari,, in mod inexplicabil. Cu atat mai mult creste exponential pericolul atunci cand vorbim de oferirea de rezultate in ceea ce priveste deciziile cruciale pe care omenirea trebuie sa le ia pentru a evolua, si care pot deveni fatale, in sensul ca ne pot duce chiar catre extinctia omenirii.

Citeste articolul integral pe luju.ro 

Dr. Anwar ul Haque: QRI, or Quantum Relation Intelligence, is
an artificial intelligence method that mimics human
intelligence in understanding and reasoning. For example, if a
child is hungry and you feed it something, the next time he finds himself hungry and you give
him toys to play with, he will ask for chocolates because he knows that the hunger sensation is
handled with eating, not with playing. This is called the rule of Cause and Effect. So, QRI is
designed to understand the cause and effect in the data to find possible solutions to a problem
(s) similar to how a human brain functions.

Money Magazine: You say that “All things that are not language initially, such as images,
videos, measurements, and natural or abstract phenomena, can also be expressed in
language”. How?

Dr. Anwar ul Haque: QRI is not a linear brute-force learning technique; instead, it is a
causation-driven analysis system, so QRI can use any data expressed in terms of causation for AI
purposes, regardless of language or other cognitive representations such as pictures or objects.

Money Magazine: What technologies are crucial for the implementation of QRI?
Dr. Anwar ul Haque: The dynamic QRI technology stack supports all modern computer
languages and frameworks. However, the current stack is based on Python, Go, and Django on
the backend, MongoDB and Redis as storage engines, a combination of Rest and WebSockets as
middleware, React and React Native on the front end, and Kubs for deployments. This
combination of technologies is quite portable and scalable and can be deployed on clouds and
on-prem as well.
Money Magazine: What are the main practical applications of QRI in industry and research?
Dr. Anwar ul Haque: QRI is designed to handle and help modern-day challenges such as news
fact analysis, medical data analysis, geopolitical analysis, global energy generation,
consumption forecasting, and hundreds of other problems. However, more technical use cases
are analyzing infrastructural damage for bridges, dams, and buildings and backtracking to find
the root causes of damages, similarly analyzing healthcare data for diabetics or cancer patients
and trying to extract the root causes of the disease on a person-by-person basis using the QRI
backtracking capabilities. The backtracking analysis is not available to the world in any AI
technology outside of QRI.

Money Magazine: You also promote the importance of QRI in government intelligence. Would
it be an objective one or it could be manipulated politically?
Dr. Anwar ul Haque: Since the start of the platform, QRI has been operator bias-free. As you
know, QRI is not a continuous training system of AI that is trained over a multitude of data and
reflects the inferences (results) based on patterns available in data. So, you feed biased data to
the training program, and the inferences will always be biased, irrespective of whether you like
it. In the case of QRI, we do not train the model; instead, we integrate intelligence with every
packet of data and make them addressable using ecologic forward and backward-tracking
network technologies. We also feed them information related to their cause and the effects
they can have. This enables the data to be bias-free and self-intelligent. The framework then
acquires the data from the Data Fusion Object database of QRI, which is aligned with the cause
and its effect on the user query. So no training, no operator manipulation, and no bias. Yes, it
would be objective for the purpose, and this is a big opportunity but also a challenge for us to
sell and deploy QRI to governments for intelligence, as they often like to have systems they can
control and manipulate concerning the results. QRI, on the other hand, cannot be manipulated,
not even by its own creators.

Money Magazine: Can this QRI be applied to the medical field? In what way could it make a
change in saving people’s lives?
Dr. Anwar ul Haque: A recent publication of one of the QRI works was accepted and published
in Elsevier for analyzing pneumonia and COVID with limited data or CXRs. However, the
significant impact QRI is trying to bring in medical is to enable the system backtracking to find,
analyze, and control the root causes of certain diseases initially on a group basis and later
individually. So, for example, if you can see the root cause of getting diabetics, I am not talking
about all those given facts like stress, obesity, sugar intake, etc.; we all know that none of them
have yet been proven. Instead, I am talking about what happened to the DNA of the person
who is diabetic now and how that did happen to him. If we can solve this mystery, then we may
have control over the next occurrence or are ready for a solution to remove it.

Money Magazine:. What are the most common misconceptions about QRI that you encounter?
Dr. Anwar ul Haque: The most common misconception about QRI is that even people from the
field of AI take it as a deep learning system trained on data and generating results like the rest
of the world. We already have enough evidence that the current AI systems are not solving the
critical challenges of this world and, at the same time, creating a more significant problem by
consuming a huge amount of energy during the training phase. QRI does not have any Deep
learning-trained model to perform analysis. Instead, it is a complete cognitive and probabilistic
engine with integrated causation analysis to provide solutions. The second major problem we
encounter is that QRI is not a single model that helps you solve a minimal problem like counting
the number of people coming or going out of the door instead, it is a platform that is designed
to tackle significant global challenges, top-down and bottom-up; for example, global energy
demand and supply analysis, international news analysis, geo-political analysis etc.

Money Magazine: Did the “simple” artificial intelligence become inefficient or outdated in such
a way that experts found it necessary to find a way to improve it by adding relations?
Dr. Anwar ul Haque: Well, it is about something other than being outdated but cost and result.
So, if you want to understand the demand and supply of a city for energy, you train a model
using current AI systems and then deploy it for the work. The very next day, you find that the
model needs to account for the weather changes or infrastructure evolutions, you train the
model again; after that, you need to account for local customs of people for the usage of
energy, you train again, and the next day you account for local festivals that will happen
throughout the year you train again…. So it is a lifetime of training, and then you find that you
have already consumed enough energy in training, which already has surpassed the amount the
client was trying to save. The second problem is that you can only find correlations with current
AI systems, which may be suitable for seeing patterns and giving a response. Still, AI systems
are dumb when they find something out of a pattern, such as ZeroDay attacks.

Money Magazine: How do you think QRI will shape the future of work and society as a whole?
Dr. Anwar ul Haque: Once QRI has started making intelligent data for a sector or segment of
society, it enables many analyses that people can perform without going through all the hurdles
of training and inference. In that, you give people the power of dynamic causal knowledge and
analysis, which they can use to the fullest extent of their imagination. It is like enabling the
human race to move from the will of power to the will of knowledge. The only limiting factor is
the imagination they can develop.

Money Magazine:. Does a QRI Intelligence make better decisions for people than their own
brain?
Dr. Anwar ul Haque: The human brain is the most fantastic thing in terms of intelligence. The
only limiting factor is the human, who can learn and remember only a limited amount of data
and information, think and reason very slowly, and make inferences that may be colluded with
emotion. On the other hand, QRI is gradually progressing towards the technology of the human
brain but is currently free from storage limitations, processing speed, and negative influences of
emotions.

Money Magazine: Does this QRI have a belief? To what instance does it submit?
Dr. Anwar ul Haque: Well, QRI does have one. The knowledge any one of us has right now is
hardly a percentage of the knowledge of this world, and by applying the right technology and
mindset, we can uncover much more. QRI is a roadmap to ultimately unite and draw from all
global knowledge for the mutual benefit of all.

Astăzi suntem cu toți dependenți de calculator. Avem unul în buzunar, altul la birou, în living, pe noptieră, în asistentul virtual și în automobilul pus la încărcat în fața casei. Practic, nu ne mai putem concepe viața fără el și fără companii ca Microsoft, Apple, Google sau, mai recent, Amazon, Meta, X, mulți dintre noi legând intrinsec aceste relizări de nume ca Bill Gates, Steve Jobs, Mark Zukerberg sau Elon Musk.

Dar ce este inteligența artificială? Inteligența artificială este un algoritm – unul extrem de sofisticat, ce-i drept- care combină tehnologia NLP (natural language processing) cu ML (machine learning) ori RL (reinforcement learning), fiind capabil să acceseze un uriaș număr de baze de date, să analizeze informațiile din ele și să ofere răspunsuri (mai mult sai mai puțin corecte) la întrebările puse sau sarcinile cerute.

Și mai intervine ceva, ceva esențial: accesul liber la bazele de date. Iar acest acces nu se poate face decât într-un singur fel – utilizând cloud computing. Și mă întreb câți dintre noi știu că acest cloud computing este o tehnologie și nu ceva anonim răsărit din inteligența „naturală” a celor de la Google, Microsoft sau Apple?

Tehnologia cloud computing are un inventator, un inventator cu nume și prenume, cu ani lungi de cercetare și o mulțime de brevete în spate, cu o sentința definitiva a Curtii Supreme din Germania care să ateste acest fapt și care sa stabileasca, fara drept de apel, că inventatorul acestei tehnologii este Dr. Hardy F. Schloer.

Hardy F. Schloer este un savant în adevăratul sens al cuvântului, inventatorul tehnologiei cloud computing, fără de care lumea internetului de azi nu ar mai putea funcționa, dar și unul dintre marii înaintași și pionieri ai inteligenței artificiale, pe care soluțiile sale bazate pe „Quantum Relations Intelligence” și tehnologia „Real-Time Big-Data” promit să o ducă la next level: „ Cognitive Artificial Intelligence”, bazat pe o abordare calitativă , cantitativă si asociativa a datelor. QRI functioneaza pe aceleasi principii precum creierul uman, dar ridicat la puterea n.

Iar dacă doriți să aflați chiar de la el, de la Hardy F. Schloer, ce este AI cu adevărat, sau măcar răspunsurile la câteva dintre marile semne de întrebare pe care le ridică intrarea AI în viața noastră cotidiană, sunteți invitați să participați la conferința „The Challenge of AI”, conferință pe care Master Communications International o organizează pe 11 și 12 iunie la WTC București.